oamenii nu se prostesc brusc

… contrar a ceea ce cred unii, odată ce-au devenit părinţi oamenii nu se tîmpesc.

Am citit săptămîna trecută două materiale pe care trebuie să le comentez.

Primul e din Evenimentul Zilei - Femei ce nu pot suferi copiii: “Maternitatea le spală unor mame creierele”. Citez, deci:

De la discuţiile cu miez, la cele despre biberoane

Biberoane, scutece, colici, pediatri, lactaţie, modificarea sânilor, depresie post-partum- nimic din toate acestea nu interesează pe cei ce au decis să nu treacă prin experienţa de părinte. Totuşi, spre astfel de subiecte gravitează discuţiile când în grupurile de prieteni apar copii, iar Dana a observat cât de puternic afectează acest moment amiciţiile.

“Mi-au ajuns nenumăratele ocazii în care prietenii au întârziat ore pe motiv că nu a fost gata copilul, am renunţat la întâlnirile cu prietene bune, cu care, de la discuţii foarte interesante, am ajuns să vorbim doar de alăptat, caca, pipi şi biberoane”.

Nu vrea să ştie când a făcut Gigel prima oară caca la oliţă

A realizat că aceste întâlniri nu-i mai sunt de folos, că niciun subiect nu poate fi discutat până la capăt şi că, orice ar face, discuţia cu prietenele-mame alunecă tot spre maternitate. Toate aceste presiuni poartă pentru Dana numele de “dictatură”: informaţii despre etapele gravidităţii, pozele cu copilul, amănunte despre tot ce ţine de viaţa lui.

“Afli detalii despre programul de somn şi de supt, ştii tot ce nu vroiai să știi despre sânii mamei şi care sunt metodele cele mai eficiente de muls/adormit/alimentat progenitura. Pe profilul de Facebook al mamei încep nenumarate schimbări de status, în care afli ce fel de scutece sunt folosite, când creşte primul dinte, că Gigel a facut prima oară caca la oliţă, etc”.

E ridicol. Ştiţi - oamenii nu se tîmpesc dintr-o dată, oricare-ar fi motivul. Vă garantez; şi puteţi întreba orice doctor de cap, dacă nu mă credeţi.

Îndrăznesc să cred că, dacă simţi că prietenii tăi - odată ce au făcut copii - şi-au schimbat total subiectele conversaţiei, problema nu e la ei, ci la tine. Poate că, în realitate, nici înainte nu aveai ce discuta cu ei - şi doar ţi se părea că aveţi subiecte comune. Repet - oamenii nu se tîmpesc deodată, oricare ar fi motivul. Oamenii nu s-au tîmpit de-a lungul a mii de ani de făcut copii.

Şi încă ceva - prietenii rămîn prieteni.

Al doilea material a apărut pe Daily Cotcodac: Burtoiul cu melancolie (II). Citez şi de aici:

Copilul trebuie țesălat printre toate cutulițele lui drăgălașe, trebuie pudrat, uns, curățat în urechi, scobit în nas, îndopat cu oarece țâță și oarece biberon în completare. Apoi trebuie constrâns să râgâie. Dacă nu râgâie, nu doarme nimeni, tentativa e de prisos, fiindcă orice abatere de la ritual se răzbună decibelic, la prima colică. Toată casa îl imploră să râgâie, deși el nu pricepe mesajele verbale.

Tatăl îl zăngăne și-i promite tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, numai să râgâie odată. Și să sperăm că n-are memoria și urechea lui Făt-Frumos. Când în sfârșit cocoloșul îmbuibat slobozește sunetul izbăvitor, aproape că nu realizează nimeni, pe mami și tati i-a furat somnul, pe ea cu copilul în cap, într-o rână și-un colț de pat, și pe el lățit pe jos, cu ceafa strâmbă sleită de șifonier, lângă cădița cu clăbuc.

Dacă mai vorbim de viață sexuală normală în acest cadru cuprinzător, sună deja patologic.

… ar vrea să aibă haz; dar n-are. Oamenii au trăit fericiţi şi înainte de copil, şi au reuşit să trăiască fericiţi şi după ce l-au făcut.

Pentru că - vedeţi voi, oamenii sînt oameni; au nişte calităţi care-i împiedică să încremenească îndobitociţi într-o stare de fapt, oricît de grea ar fi aia.

Oamenii s-au iubit şi se vor iubi, oamenii au făcut sex şi o să facă sex, oamenii s-au unit şi o să rămînă uniţi - dar trebuie să înţelegi cîte-un lucru-două din ceea ce-nseamnă viaţă, ca să vezi asta.

3 Responses to “oamenii nu se prostesc brusc”

  1. 1
    Andreea:

    Când citesc câte un articol ca cel din Evenimentul Zilei mă întreb e asta oare o ştire? Din tot ce se întâmplă zilnic în lumea asta chiar trebuie să citim despre un conflict care de fapt nu există, totul s-ar putea rezolva cu puţin bun simţ? Ca proaspătă mămică pot spune că e adevărat că preocupările şi poate subiectele de discuţie mi s-au schimbat în ultima vreme dar asta e pur si simplu normal din moment ce majoritatea timpului o petrec acasă cu micuţa. Asta e ceea ce fac eu momentan şi deşi încerc să nu vorbesc despre alăptat şi caca cu prietenii fără copii (pentru că îmi aduc aminte că şi pentru mine erau plicticoase anumite discuţii pe vremea când nu aveam copil) nu mi se pare normal să mă port ca şi cum fetiţa n-ar exista, e caraghios. Cred că ai pus punctul pe i, de fapt cred că nici înainte oamenii aia nu aveau ce discuta.

  2. 2
    daddy:

    cu toate astea… cum să iei părintelui primul caca - de pus pe facebook…

  3. 3
    d.orin:

    subscriu si eu la ideile voastre referitor la articolul din EVZ.
    unu la mana: jalnic sa vezi asa un articol in presa.
    doi la mana: jalnic sa vezi oameni care au acel mod de a interpreta unele lucruri mai mult decat firesti
    trei la mana, referitor la articolul din DC: intre fetitele noastre o sa fie o diferenta de doi ani (+/- cateva zile). fiecare intelege ce vrea…

Leave a Reply




acasa

despre...

acte alocatie astm bani batista bebelusuilui Bepanthen bloguri bunici carti carucior certificat de nastere Circ civilizatie Clinica Mayo cumparaturi desene animate Dr. Spock educatie farmacie fun general haine igiena joaca jucarii locuri de joaca magazine medicamente nume Orlando parc parinti porcarii povesti pregatiri presa sarcina scoala sfaturi siguranta copilului spitale studii teatru vacanta zile libere

pe categorii:

comentarii noi

arhive