Cărţi - unde se greşeşte

Ai început să-i citeşti poveşti?

Librăriile sînt pline de cărţi pentru copii. Ai de unde alege, ai zice: sînt cărţi cu poze, tipărite frumos, pe o hîrtie rezistentă şi de calitate. Mai mare dragul.

Păcat că-s traduse şi adaptate cu curul. Scuzaţi; dar aşa e. Engleza traducătorilor este slabă, dar ce te faci cînd româna lor e de toată jena? Ce te faci cînd logica lor lipseşte?

Orice Harry Potter, de exemplu, e tradus de parc-ar fi fost dat prin Google translate. Am dat peste o re-editare Mary Poppins - luaseră traducerea cea veche şi-o coafaseră (prost, căci băiatul ba se numea Mihai, ba Michael)! Cărţile de la Adevărul, care sînt editate împreună cu Egmont au lipsuri la capitolul logică - poveştile sînt comprimate şi rezumate aşa că personajele apar şi dispar fără a şti cine sînt. Erc Press scoate poveşti ilustrate - aici, pe lîngă aceeaşi comprimare a acţiunii dăm şi peste o inconsecvenţă a desenelor: fata babei e la-nceput brunetă şi la sfîrşit blondă (a trecut pe la coafor, probabil, dar povestea e, cum am spus, prescurtată şi n-au mai avut loc să scrie despre asta). Şi te miri că atîţia dintre elevii de azi nu-s în stare să se exprime logic şi coerent!

Versurile, acolo unde apar, sînt traduse cel puţin naiv - dar nu-i nici o problemă, copii înghit orice, nu-i aşa?

Nu, nu-i aşa. Frumusţea poveştior vechi e că sînt perfecte, nu ştiu cum să zic; firul poveştii curge logic, acţiunea creşte frumos ca aluatul de cozonac, iar fiecare cuvînt e la locul lui. Îţi trebuie ceva talent şi mult bun-simţ ca să scrii, traduci sau să adaptezi o poveste pentru copii.

Necazul e că astăzi e foarte uşor să editezi o carte pentru copii. De obicei traduci una. Ilustraţiile sînt deja în ediţia originală; dacă nu le poţi cumpăra, atunci le poţi scana şi mînări în Photoshop - le mai pui un filtru, le mai schimbi culorile, şi gata! Traducerea - dacă e vorba de o carte nouă - o fac nişte studenţi plătiţi prost; dacă e vorba de o carte veche, atunci e deja tradusă, aşa că iei cartea şi o scanezi cu un program de recunoaştere a textului. FineReader se numeşte cel mai cunoscut, şi are o acurateţe fantastică, de pînă la 95% (în funcţie de calitatea cărţii vechi). Mai departe, nu-ţi rămîne decît să paginezi textul şi să-l coafezi pe ici-pe colo (deoarece pentru traducerea originală ar trebui să se plătească copyright) - şi se ocupă aceiaşi studenţi plătiţi prost.

Pe cît se poate, feriţi-vă de cărţile pe care apare scris text prescurtat sau text adaptat. Răsfoiţi-le înainte de a le cumpăra, uitaţi-vă şi cine le-a tradus. Oricum plătiţi mult pentru ele; de ce să plătiţi pe cine nu merită?

Leave a Reply




acasa

despre...

acte alocatie astm bani batista bebelusuilui Bepanthen bloguri bunici carti carucior certificat de nastere Circ civilizatie Clinica Mayo cumparaturi desene animate Dr. Spock educatie farmacie fun general haine igiena joaca jucarii locuri de joaca magazine medicamente nume Orlando parc parinti porcarii povesti pregatiri presa sarcina scoala sfaturi siguranta copilului spitale studii teatru vacanta zile libere

pe categorii:

comentarii noi

arhive